10 rezultate (0,16484 secunde)

Afișează toate filtrele

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Creierul fericit

Creierul fericit

Dr. Dean Burnett este profesor, neurocercetator la Cardiff University’s Institute of Psychological Medicine & Clinical Neurosciences. Timpul liber si-l consacra spectacolelor de stand-up comedy si scrie un foarte apreciat blog stiintific – Brain Flapping – pentru ziarul The Guardian. C R E I E R U L F E R I C I T S A U F E R I C I R E A L A E A A C A S A Adio, pseudofilozofii si tehnici de management, manuale motivationale, guru si psihologi pozitivi! Adio, bazaconii savante, adio, oameni fericiti cu creierul spalat! Mai ramane o singura intrebare: iubire, sex sau reflex? A, da, si inca una: fericirea iese din bancomat? Asadar, aceasta este o carte despre fericire si despre felul cum ne apare ea in creier. Ce o induce si de ce? De ce creierului nostru ii plac foarte mult unele lucruri si altele, categoric, nu? Daca vrei sa faci pe cineva fericit, nu e nevoie sa fii lider, poti sa vinzi inghetata. – STEVE JOB

RON 51.06
1

Expert in vin in 24 de ore

Expert in vin in 24 de ore

S T I I N T A , R A F I N A M E N T S I I N F O R M A T I E C O L O S A L A I N C E L M A I C O N C I S G H I D A L V I N U L U I „De patruzeci de ani scriu despre vin si in fiecare zi tot mai invat cate ceva nou. Intentionez in acest volum sa va impartasesc din experienta mea, concentrandu-ma pe ceea ce este cu adevarat important, din dorinta de a va transforma, in doar 24 de ore, in autentici experti in vin.“ - JANCIS ROBINSON, British Icon of Wine S P U N E - M I C E B E I , C A S A - T I S P U N C I N E E S T I ! Ce este vinul? • Cum se face vinul? • Rosu, alb sau rose? • Cum sa alegeti vinul dintr-un magazin si cum sa alegeti magazinul de vinuri • Cum sa alegeti vinul din meniul de restaurant • Zece moduri de a alege sticla potrivita • Ce ne dezvaluie sticla • Ce ne dezvaluie eticheta • Terminologia degustarii • Vinul potrivit la mancarea potrivita • Ritualuri de restaurant • Cele mai indragite vinuri • Sticla de facut impresie maxima • Sticla de daruit • Cele mai raspandite zece mituri despre vin • Zece sfaturi capitale • Sa nu uitam strugurii • Jargonul vinului Magazinele de vinuri si librariile au o multime de lucruri in comun. La fel cum unui librar ii poti spune ce gusturi si ce antipatii ai, iar el iti poate face cele mai potrivite recomandari, este o politica la fel de inteleapta sa ii dezvalui unui profesionist al vinului ce anume iti place si sa il rogi sa-ti propuna ceva potrivit, insa care sa fie mai aventuros, cu un raport calitate-pret mai favorabil sau mai bine facut. Supermarketurile pot avea putere de cumparare masiva, ceea ce e convenabil numai in privinta sortimentelor mai ieftine, iar in zilele noastre aceste magazine aleg prea rar vinurile pornind de la cali­tatea lor. De aceea este preferabil sa incurajam si sa sustinem independentii mai mici, cei carora le pasa cu adevarat si inteleg fiecare dintre sticlele pe care le pun in vanzare.

RON 37.11
1

Si voi trai mereu

Si voi trai mereu

E X I S T A U N S I N G U R R O M A N – S I I I S U N T E M C A N D A U T O R I , C A N D P E R S O N A J E : I S T O R I A . O A M E N I I F A C I S T O R I A , D A R N U S T I U I S T O R I A P E C A R E O F A C . Stiti ce fac, ce n-am incetat niciodata sa fac? Sa ma schimb. Ca universul, ca viata, ca timpul, ma schimb si raman acelasi. Sunt totdeauna aici, iar voi nu ma recunoasteti. Cel mai adesea cand ma vedeti pe strada, intr-un palat, la televizor, la birou sau in fotografii vechi, asta ziceti: «Ah! Cum s-a schimbat...». Intotdeauna m-am schimbat. Odata cu varsta, ma schimb din ce in ce mai repede. – JEAN D’ORMESSON Cu o ironie agreabila, o poveste intelectuala semnata Jean d’Ormesson. Ultima. Culegator si vanator intr-o natura inca virgina, omul ajunge, dupa un drum de milenii, pe malurile Nilului, unde se dezvolta agricultura si scrisul. Rand pe rand african, sumerian, troian, prieten cu Ahile si Ulise, cetatean roman, evreu ratacitor, omul saluta inventarea tiparului, descoperirea Lumii Noi, Revolutia din 1789, progresul stiintei. Fie ca e marinar, servitoare intr-o taverna de pe muntele Sainte-Genevieve, valet al unui mare pictor sau al unui astronom ori metresa de imparat, fiinta umana se simte ca acasa in Ierusalim, in Bizant, la Venetia sau la New York. [...] De-a lungul timpului pe care il cunoastem, veti fi remarcat nu o data: mi-am schimbat hainele mai des decat ducesa de Guermantes, mai des decat Sanseverina sau prietena mea Nana, draga lui Toulet, mai des decat toate eroinele noastre de roman. Am purtat tunica, toga, cuirasa, val, cazaca, pantaloni, frac, reverenda, veston, dantela, muselina, jacheta, corset, camasa, camasa de zale, salopeta, coif, tunica de zale, malacof, jeansi, crinolina, sutana. Mi-am pus pe mine halatul doctorului, al infirmierei, al farma­cistei, al laborantului, al tehnicianului. Multa vreme tratata cu indiferenta, cu stoicism, cu dispret, sanatatea devine una dintre preocuparile voastre majore, cheia si scopul politicii si stiin­tei. Pe precursori si pe fondatori inca ii putem distinge. Dar e imposibil sa urmarim stiinta si medicina in aventurile lor fara sfarsit si in dezvoltarea lor. Ele ma invadeaza cu totul. Se confunda cu mine asa cum m-am confundat eu odinioara cu cuceritorii, cu pictorii si cu poetii. – JEAN D’ORMESSO

RON 41.76
1

Kant nu mai gasesti solutii cheama un filozof

Kant nu mai gasesti solutii cheama un filozof

I E C A R E P R O B L E M A C U F I L O Z O F I A E I . S I C U F I L O Z O F U L E I . Douasprezece concepte, doisprezece filozofi, 1001 de probleme, toate numai ale tale, si rezolvarea lor inteligenta, rapida si plina de umor. Spinoza la Ikea sau dorinta si contrarietatile ei • Aristotel si mahmureala sau sa crezi in Experienta • Just do Nietzsche sau depasirea de sine • Fara breaking news in gradina lui Epicur sau etica in plina Constiinta • Speed dating cu Platon sau vertijurile amorului • Pascal si, in final, toata lumea moare sau cum sa „botoxam” Timpul • Un Levinas mai bun decat un Xanax sau criza adolescentina versus criza Celuilalt • Crochetele lui Heidegger sau cum sa supravietuiesti cand iti moare cainele • Kant te detasezi sau cand Ratiunea divorteaza de Pasiune • Bergson isi lanseaza un start-up sau sa muncesti ca sa te creezi pe tine insuti • Wittgenstein, socrii mei si cu mine sau Cultura si Diversitate • Mill de multumiri pentru acest cadou sau sa calci ca pe oua, in privinta Adevarului O zi intreaga pierduta la Ikea, o noapte intreaga pierduta in club si disperarea ta, omule, cand vezi ca si sotia, si fiul tau graviteaza haotic pe orbite pe care nu le mai poti controla. Criza de nervi sau ras isteric? Nici gand! Incearca sa bei o cafea cu Kant, cu Platon ori cu Spinoza sau poate cu Nietzsche – si inca mai ai de unde alege – si umple-le mintea cu problemele tale. Discuta cu ei despre toate zilele proaste, asa multe cate sunt, dar si despre bucuriile mici si timide – cate mai reusesti sa prinzi

RON 32.46
1

Frumoasa a fost aceasta viata. Totusi

Frumoasa a fost aceasta viata. Totusi

S U N T E U . P L A C E R I , M U N C A , A M B I T I I S I M U L T E N I M I C U R I . Un bon vivant care si-a trait viata deasupra dramelor cotidiene si un veritabil roman autobiografic, sub titlul unui faimos vers de Aragon: Frumoasa a fost aceasta viata. Totusi. Castelan pe linie ereditara, dintr-o veche familie „de roba“, d’Ormesson este si castelanul Literelor franceze: radacinile culturii si entuziasmului, ale onoarei si poftei de viata fiind adanc amprentate in Istoria Frantei si a lumii largi. Timpul, de multe ori, are rabdare si face dreptate: d’Ormesson scrie onest si pasionat despre lungul sau periplu printr-o viata onesta si pasionata dusa in exemplaritate, cu sute de anecdote din universul ascuns al scriitorilor, al politicienilor si al iubirilor interzise. Si despre intalnirea lui cu frumoasa lume romaneasca a anilor treizeci: Brancusi, Cioran, Eliade, Anna de Noailles, Martha Bibescu – pe scurt, o Romanie cu o imagine justa. Un deliciu! Parintii mei primeau multi invitati. Printre siluetele familiare erau, mai ales, doua femei exceptionale, celebre in vremea lor, mult uitate in zilele noastre, si cu care tata se imprietenise: Martha Bibescu si Elena Vacarescu. Ambele il cultivau asiduu pe tatal meu, care le aprecia si le iubea mult, si pe una, si pe cealalta. Iar ele se detestau cu o frumoasa inflacarare. Aceste doua eminente doamne nu erau singurii cetateni romani care au reprezentat limba si cultura franceze. Tzara, fondatorul grupului Dada la Zurich in timpul Primului Razboi Mondial, era de origine romana. Sculptorul Brancusi sau istoricul Mircea Eliade, autor al Mitului eternei reintoarceri si al Tehnicilor arhaice ale extazului, erau si ei si romani, si francezi. Iar mai tarziu aveam sa-i iubesc si sa-i admir mult pe Emil Cioran, moralistul disperat si vesel, autor al Tratatului de descompunere, al Silogismelor amaraciunii, al Caderii in timp, si pe Eugen Ionescu, ale carui piese Cantareata cheala, Scaunele, Regele moare au fost adevarate triumfuri.

RON 46.40
1

Speranta fara optimism

Speranta fara optimism

Maestrul recunoscut al comediei si una dintre cele mai sclipitoare minti ale epocii noastre, Terry Eagleton este un filosof, critic si teoretician literar britanic. S-a nascut in 1943, in Salford, Marea Britanie, intr-o familie de irlandezi catolici. Si-a facut studiile la Trinity College si la Jesus College, Cambridge. A inceput sa predea la University of Oxford si, in calitate de visiting-professor, la Cornell University, Duke University, Iowa University, Melbourne University, Yale University si la Trinity College, Dublin. Detine titlul de Distinguished Professor of English Literature la Lancaster University. Este autorul a peste patruzeci de lucrari de teorie literara, postmodernism, poli­tica, ideologie si religie, care au avut un succes fantastic in intreaga lume. S P E R A N T A . S A U C E A M A I D I S C R E T A V I R T U T E . Dar ce e speranta? O emotie? O forma de forta interioara? Si ce o deosebeste de dorinta? Oare speranta poate schimba viitorul? Optimismul. Sau lentila roz prin care se poate privi lumea. Speranta fara optimism printre secole de eruditie, de la Regele Lear la Kierkegaard, de la D’Aquino, Wittgenstein si Sfantul Augustin la Kant, de la Walter Benjamin la Ernst Bloch. Optimismul este efectul veseliei, de aceea ii lipseste o baza solida sustinuta de ratiune, atat de esentiala pentru speranta. Speranta nu este o stare de spirit sau o conditie biologica, ci o perspectiva morala asupra vietii

RON 37.11
1

Elogiul simplitatii

Elogiul simplitatii

Stabilita in Japonia de peste douazeci de ani, Dominique Loreau este pa­trunsa de maniera de viata a tarii sale de adoptie, ce se bazeaza pe principiul Moins pour plus aplicat in toate domeniile, de la materie pana la spirit. Purifica-ti sufletul, goleste-ti sifonierul, renunta la cumparaturile compulsive, mananca frugal, ingrijeste-ti corpul si numai atunci iti vei bucura si spiritul. De la arta de a va simti bine chez vous la arta de a fi fericiti en vous, Dominique Loreau transpune prin­cipiile Orientului pentru Occident, plecand de la dictonul japonez care spune ca: Perfectiunea nu consta in a face lucruri neobisnuite, ci in a face lucruri obisnuite intr-un mod neobisnuit. S A N U D I S P R E T U I E S T I N I C I O D A T A , P E N I M E N I . S A N U - T I F I E F R I C A S A T R A I E S T I S I M P L U S I S A D A R U I E S T I M U L T . S I , I N T O T D E A U N A , S A Z A M B E S T I . O despartire salvatoare, o tristete aducatoare de bucurii, adica renuntarea la tot ce e in plus – si in casa, si in suflet. Adio, viata ancorata in trecut, adio, amintiri prafuite! Bonjour, simplitate de lux, pentru ca fericirea nu inseamna sa obtii ceea ce vrei, ci sa doresti ceea ce ai

RON 41.76
1

Amintiri

Amintiri

„Față de actuala domnie a vulgarității, prostiei, fărădelegii și mârlăniei (post)comuniste, lumea Bucureștilor lui Carol I și Ferdinand, ai lui Claymoor, Frédéric Damé şi Ulysse de Marsillac, I.C. Brătianu și Marghiloman, P.P. Carp și Eugeniu Carada, Titu Maiorescu și Mitiță Sturdza, orașul Expoziției de pe dealul Filaret din 1906, în România Peleșului, Cotrocenilor și «trenurilor de plăcere» către Sinaia «anilor nebuni», adică de pe la 1900 până la Marele Război – ne covârșește cu un peisaj (geografic, uman, istoric, economic, politic și cultural) de-a dreptul zdrobitor prin firescul bunului-simț, al eleganței, rafinamentului hedonist, cultului slujirii și ierarhiei bine chibzuite. Pe scurt: o Românie aristocratică, emanând înțelepciune, temeinicie statală, armonie socială (cel puțin până la 1907...), elan constructiv și măsură în toate.“ Dan C. Mihăilescu „Dacă ai trăit fapte istorice, ai obligația să le păstrezi în forma în care ți s-au înfățișat. A scrie istorie este o datorie pentru omenire, a o adăuga cu ce ai aflat este o obligație pentru fiecare, rămânând ca acei care pot scrie să adune ce au aflat, de la cine poate numai vorbi.“ Nicolae Iorg

RON 46.37
1

Istoria pierduta a crestinismului

Istoria pierduta a crestinismului

C R E S T I N I S M U L  S I  P O V E S T E A  L U I  P I E R D U T A :C R E D I N T A ,  P R O F U N Z I M E ,  E L E G A N T A  S I  E R U D I T I E Istoria pierduta a crestinismului de Philip Jenkins ofera o perspectiva revolutionara asupra istoriei Bisericii crestine. „Mileniul de Aur al Bisericii din Orien­tul Mijlociu, Africa si Asia“ explo­reaza formarea si disparitia celor mai influente Biserici crestine timpurii din China, India si din Orientul Mijlociu, care au avut cele mai apropiate legaturi istorice cu Iisus Hristos si au reprezentat expresia dominanta a crestinismului de-a lungul intregului prim mileniu. Remarcabila poveste autentica a sfarsitului acelor institutii care au dat forma atat Asiei, cat si crestinismului asa cum il cunoastem noi astazi, Istoria pierduta este o opera importanta si capabila sa starneasca multe polemici de stiinta a religiei si ar fi foarte bine ca avertismentul pe care il lanseaza sa fie ascultat. O opera de restaurare stiintifica, o explorare extrem de accesibila si de relevanta in universul crestinismului, acolo unde religiile cresc, uneori se clatina si alteori dispar.Scrierile de istorie bisericeasca au faima ca ar fi partinice, influentate (inevitabil?) de confesiunea si, eventual, de obliga­tiile contractuale ale autorului. Daca este sau nu asa, nimeni nu o poate spune cu mana pe inima. Cartea lui Philip Jenkins ofera insa o istorie a crestinismului narata de pe pozitia uimirii istoricului care, dupa ce i-a frecventat pe clasicii istoriei Bisericii, descopera acum, prin mijlocirea documentelor, zone intinse ale vechii crestinatati, mai ales siriaca, despre care pana acum ori nu s-a spus nimic, ori tot ceea ce s-a spus este deformat. Tocmai acest deficit de optica si informatie isi propune Jenkins sa-l corecteze in captivanta sa Istorie pierduta – dar, iata, regasita – a crestinismului. - Ierom. AGAPIE CORBU Cartea lui Philip Jenkins este un tur de forta de recuperare si reconstructie istorica, o opera de restaurare stiintifica care stabileste un echilibru de mult necesar in istoria crestinismului.O poveste relatata in stil alert si lucid. - LAMIN SANNEH, profesor la Yale UniversityPhilip Jenkins este profesor de istorie la Baylor University din Statele Unite si codirector al progra­mului de studii istorice ale religiei din cadrul Institutului de studii ale religiei al aceleiasi universitati. In acelasi timp, este si Edwin Erle Sparks Professor of Humanities Emeritus la Pennsylvania State University.In trecut a predat drept penal la Pennsylvania State University. Este autor al unui impresionant numar de volume care abordeaza o varietate de subiecte in domeniul istoriei, dreptului si religiei si desfasoara o intensa activitate publicistica

RON 54.90
1

Istoria si arta ceaiului

Istoria si arta ceaiului

Laura C. Martin a publicat peste douazeci si cinci de volume din universul peisagisticii, distinse cu nenu­marate premii. De zeci de ani studiaza complexitatea plantelor si participa la emisiuni de televiziune precum Home Matters si Victory Garden. A lucrat ca redactor de specialitate la revistele Atlanta Homes and Lifestyles si Georgia si scrie pentru publicatii diverse, de la American Horticulturist si pana la Better Homes & Gardens. DE LA AMAR LA SUBLIM, ISTORIA OMENIRII INTR-O CEASCA DE CEAI: GUST SI SENZATIE, ELIXIR SI RASFAT, PLACERE, ARMONIE, PURITATE SI LINISTE, FINETE SI MISTER, SPIONAJ, RAZBOAIE SI DOSARE SECRETE, FILOZOFIE, ARTA SI CULTURA SUBTILA A BUNULUI- GUST Verde, negru, alb, rosu, oolong si miere si lapte si frisca, un pachet de dorinte si asteptari implinite intr-un singur cuvant – ceai. Daca ti-e frig, ceaiul o sa te incalzeasca. Daca te-ai incalzit prea tare, ceaiul o sa te racoreasca. Daca esti deprimat, ceaiul o sa te inveseleasca. Daca esti agitat, ceaiul o sa te linisteasca. - William Gladstone (1809-1898), prim-ministru al Marii Britanii CEAIURI NEGRE Laptele este o aditie potrivita in cazul unora dintre ceaiurile negre. Luati in considerare notatiile w (cu lapte) sau wo (fara lapte). Assam (India). Robust, cu corp plin, folosit in amestecuri, maltuit (w) Ceylon (Sri Lanka). Inviorator, corp usor spre mediu, dulce (w sau wo) Darjeeling, prima cursa (India). Muscat dulce, inviorator (w sau wo) Dian Hong (Yunnan, China). Bogat, condimentat, catifelat (wo) Keemun (China). Profund, bogat, cu o tusa de fum (wo) Kenilworth (Ceylon). Sprinten, tare (w) Lapsang Souchong. Afumat, cu corp plin (w sau wo) Nilgiri (India). Catifelat, cu corp plin, o tusa de dulceata, amestecuri (wo) Sikkim (la nord de Darjeeling). Fructat, dulce (wo) CEAIURI VERZI Bancha (Japonia). Un ceai bun „de fiecare zi“, culoare aurie-deschisa, usor dulce, ierbos Dragonwell sau Longjing (China, Japo­nia). De foarte buna calitate, racoritor, sprinten, dulce Gunpowder (China, Japonia, Ceylon). Nu­mit astfel din cauza ca e rulat sub forma de bilute; corp puternic, dulce, ierbos Genmaicha (Japonia). Amestecat cu orez brun prajit; gust de floricele de porumb Gyokura (Japonia). De foarte buna calitate, culoarea bauturii verde-deschis; dulce, gust de mare Hojicha (Japonia). Din frunze prajite, culoarea bauturii chihlimbarie, gust de alune, corp plin Hyson (China). Argilos, corp mediu Matcha (Japonia). Ceai ceremonial, prelucrat sub forma de pudra; usor, dulce Sencha (Japonia). Un ceai „de fiecare zi“ placut, usor astringent, usor dulc

RON 37.11
1