7 rezultate (0,11995 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Povesti nemuritoare (Vol.1)

Istoria romanilor de la origini și pana astazi Vol. 1

Cartea Paștelui

Povești nemuritoare (Volumul 3)

Povești nemuritoare (Volumul 2)

Fotbal minut cu minut

Fotbal minut cu minut

„Domozina, ai legatura!”, asa incepea Gheorghe Minoiu, coordonatorul emisiunii Fotbal minut cu minut, dupa prezentarea meciurilor ce urmau a fi transmise, trecerea in revista a rezultatelor din Divizia B dar si dupa ce Mircea M. Ionescu dezvaluia „Etapa in cifre si date”. Dincolo de format si de context (unul in care televiziunea nu concura transmisiunile radio la modul la care o face azi), emisiunea Fotbal minut cu minut a fost ce a fost datorita oamenilor care au produs-o, au intretinut-o si au adus-o la cote de performanta si de audienta greu de egalat. Crainicii si-au facut o datorie de onoare din a-si informa ascultatorii la modul cel mai onest posibil, de a-i tine conectati si de a le trimite pe calea undelor tot ce era nevoie pentru a le cultiva sau satisface gustul pentru sportul pur, pentru fotbalul ce era prezentat poate chiar mai frumos decat era.Unele dintre povestile acestor oameni au fost adunate in aceasta carte.Ion Ghitulescu, Sebastian Domozina, Dan Voicila, Octavian Vintila, Nicolae Secosan, Teodor Mateescu, Dan Stefanescu, Vasile Arhire, Dumitru Pelican, Ilie Dobre sau Stefan Alecsiu sunt doar cateva nume din capitolele dedicate ”zeilor microfonului”. Unele amintiri ale lor sunt estompate de trecerea anilor, altele raman de-a pururi vii, dar, adunate, pot reprezenta un tablou ce are foarte multe culori calde si destul de putine terne. Nu de alta, dar in pofida vremurilor politice deloc ofertante, acesti crainici care au construit emisiunea Fotbal minut cu minut au stiut sa scoata in evidenta frumosul si sa se concentreze exclusiv pe lucrurile care ne unesc, nu pe cele care ne dezbina.Ovidiu Blag a absolvit Jurnalistica la Universitatea Babeș-Bolyai și are un master în multimedia. A fost realizator de emisiuni (Arena NCN, Arena - la Antena 1), editorialist, comentator sportiv (TVR Cluj, Radio Cluj, Look Sport), scriitor. A fost director editorial al Antenei 1 Cluj, redactor-șef al cotidianului Foaia Transilvană, redactor la Evenimentul zilei

RON 38.00
1

Cioran si securitatea

Cioran si securitatea

Documentele de arhivă din paginile următoare sînt o mică parte a fondurilor existente în arhivele românești. Documentele reproduse provin din arhiveleCNSAS și SRI.Aceste pagini îi dezvăluie cititorului aspecte ignorate din profilul «personajului» contradictoriu care a fost Emil Cioran și fundalul istoric pe care el a evoluat.Dosarul său a fost deschis în 1954, la 14 ianuarie. E greu de imaginat însă că zece ani, după 1944, cînd Armata Roșie ocupa România, a fost uitat deautoritățile comuniste. În 1948, fratele lui, Aurel Cioran, a fost arestat, judecat și condamnat la șapte ani de detenție «pentru activități legionare». Și sora saa fost arestată și deportată la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Există în dosar, începînd cu 1951, mai multe rapoarte referitoare la «fugarul de la Paris» și, de asemenea, copii ale scrisorilor trimise părinților săi. Scrisori banale, de altfel, unde anunța trimiterea unor colete cu haine și medicamente, în plus dădea vești despre el.În 1954, Securitatea din Sibiu a deschis pentru Emil Cioran un dosar de «urmărire locală» (U.L.). Un an mai tîrziu, la 16 august 1955, din «urmărit local» devine «urmărit pe țară» (U.T.): «Republica Populară Romînă, Ministerul Afacerilor Interne. Strict secret. Direcția Regiunii Brașov, Serviciul Raionului Sibiu. Nr. 2808, Dosar de urmărire pe țară privind pe ’Ciobanu’ [nume codificat pentru scriitor]». Data este foarte apropiată de momentul eliberării din închisoare a lui Aurel Cioran. De acum, agenții care lucrau în Occident încep să fie dirijați spre Paris, avîndu-l pe Cioran printre țintele prioritare. În țară, familia sa este strict supravegheată, la fel și prietenii. La 1 martie 1960, a fost judecat la Tribunalul Militar din București cel mai mare proces politic intentat unor intelectuali. Printre cei 23 de acuzați se aflau cîțiva prieteni ai lui Emil Cioran: Constantin Noica, Arșavir Acterian, Marietta Sadova, ex-legionari. Și alți acuzați erau foști legionari, fără să fi fost în contact cu Cioran. Dar, în boxă, compar și persoane cu vederi opuse (Alexandru Paleologu, N. Steinhardt, Dinu Pillat, Vladimir Streinu, Theodor Enescu etc.).Toți au fost condamnați la termene grele de închisoare, între 6 și 25 de ani. Vinovăția lor era cu totul imaginară. Unul dintre principalele capete de acuzare a fost corespondența purtată de Cioran cu persoane din țară.Probabil cea mai spectaculoasă informație apărută din cercetarea dosarelor pe care Securitatea română i le-a alcătuit lui Emil Cioran (sub trei nume: «Ciobanu», «Chiru», «Ene») este că interesul «informativ» față de el nu a scăzut nici după căderea lui Ceaușescu. Autoritățile «revoluționare», masiv controlate de vechile structuri ale Securității, nu au încetat să se ocupe de el. Dezmembrarea oficială a Securității, la sfîrșitul anului 1989, nu a produs nici un efect

RON 42.50
1