18 rezultate (0,15393 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Micul lord

Carticica mea cu povesti celebre: Motanul incaltat...

Carticica mea cu povesti celebre: Hansel Si Gretel...

Balade si Doine populare romanesti

Dama cu camelii

Carticica mea cu povesti celebre

Take, Ianke si Cadar

Cele mai frumoase povesti

Dinozauri

Cele mai frumoase povesti

Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia

Cheita de aur (Buratino)

Cheita de aur (Buratino)

     "Aceasta este povestea unui baietel de lemn, pe care voi il cunoasteti foarte bine sub numele de Pinocchio. In Rusia insa, numele lui este Buratino, iar numeroasele lui aventuri i-au captivat si ii captiveaza inca deopotriva pe cei mici si pe cei mari. Cu misterioasa ei cheita de aur, aceasta marioneta, va rog sa ma credeti, nu va conteni sa va faca sa radeti, sa visati si sa va infiorati." - Aleksei Tolstoi     Fragment din povestea "Cheita de aur (Buratino)" de Aleksei Tolstoi:     „— Spun, repeta rabdator fata; sa presupunem ca in buzunarul tau sunt doua mere. Cineva ti-a luat un mar. Cate mere ti-au ramas?     — Doua.     — Gandeste-te bine!...     Buratino se incrunta, gandind adanc.     — Doua.     — De ce?     — Fiindca n-am sa-i dau un mar „cineva"-ului ala, macar sa ma bata!     — N-ai niciun pic de inclinatie pentru matematica, spuse cu amaraciune fetita. Hai sa facem dictare! Si ridica ochii ei frumosi spre tavan.     — Scrie: „Trandafirul a cazut pe labuta lui Azor". Ai scris?... Acum citeste propozitia aceasta minunata invers.     Noi stim insa ca Buratino nu vazuse niciodata, pana atunci, nici toc si nici cerneala. Fetita repeta: „Scrie!” dar, in aceeasi clipa, Buratino vari nasul in calimara si se sperie grozav cand vazu ca de pe nas ii cad picaturi de cerneala pe hartie.     Fetita isi impreuna mainile si, de ciuda, ii cazura lacrimi din ochi:     — Esti rau si obraznic; trebuie sa te pedepsesc!     Si scoase capul pe fereastra:     — Artemon, du-l pe Buratino in odaia intunecata!     Nobilul Artemon aparu in usa, aratandu-si coltii albi. Il apuca pe Buratino si-l trase spre odaia cu lucruri, unde, pe la colturi, atarnau paianjeni mari. Il inchise acolo, apoi urla, ca sa-l sperie bine, si pleca, din nou dupa pasari. Fetita se arunca pe patul ei dantelat, de papusa, si incepu sa planga pentru ca a fost nevoita sa se poarte asa de aspru cu baietelul de lemn. Dar, daca ea s-a apucat sa-i faca educatie, trebuia s-o duca pana la capat.     Buratino mormaia in odaia intunecata:     — Vai, ce proasta e fetital... S-a trezit ea sa-mi faca mie educatie!... Ea, care are cap de paiata si corpul umplut cu vata...     In odaia cu lucruri se auzi un scartait, de parca cineva scrasnea din dintii marunti.     — Asculta, asculta...     Buratino ridica nasul murdar de cerneala si deslusi in intuneric, tocmai sub tavan, un liliac agatat cu capul in jos."

RON 10.00
1

Fram, ursul polar

Fabule

Fabule

Tolstoi este considerat unul dintre cei mai important romancieri ai lumii, dar el s-a implicat si in educatia copiilor. Fabulele lui Tolstoi sunt in mare parte inspirate din opera grecului Esop, insa actiunea lor este adaptata vietii rurale rusesti, astfel ca devin creatii de sine statatoare ale autorului. Personajele sale sunt captivante atat pentru copii, cat si pentru adulti. CUPRINS: Partea I     • Calul si iapa • Vulpea si cocorul • Puii maimutei • Lupul si veverita • Vulturul, cioara si ciobanul • Doi cocosi si un vultur • Drumetii • Soarecele, cocosul si motanul • Cocosul de munte si vulpea • Lupul si cainele • Naufragiu • Soarecele care s-a ingrasat • Soarecele si broasca • Broasca, soarecele si uliul • Soarecele de rand si soarecele din oras • Marea, raurile si paraiele • Vulturul si vulpea • Pisica si vulpea • Maimuta si vulpea • Motanul si zurgalai • Leul si magarul • Lupul si vulpea • Vulpea si lupul • Taranul si norocul  • Fetita si libelula • Sarpele de casa si ariciul • Stancuta si ulciorul • Pasarica Partea a II-a     • Mincinosul • Furnica si porumbita • Stancuta si porumbeii • Broasca testoasa si vulturul • Magarul si calul • Leul si soarecele • Baba si gaina • Gaina si ouale de aur • Cainele, cocosul si vulpea • Dihorul • Leul, ursul si vulpea • Lupul si batrana • Libelula si furnicile • Broasca si leul Partea a III-a     • Lupul si cocorul • Lucratoarele si cocosul • Cainele si umbra sa • Cerbul si puiul de cerb • Vulpea si strugurii • Gaina si rindunica • Magarul in piele de leu • Viticultorul si feciorii sai • Vulpea si tapul • Cocor si barza • Pescarul si pestisorul • Iepurii si broastele • Tatal si feciorii Partea a IV-a     • Vulpea • Tantarul si leul • Cainele si lupul • Magarul salbatic si cel domestic • Calul si stapanii • Lupul si capra • Cerbul • Cerbul si via • Batranul si moartea • Leul si vulpea • Motanul si soarecii Partea a V-a     • Corbul si vulpea • Cei doi prieteni • Taranul si duhul apelor • Lupul si iedul • Leul, lupul si vulpea • Leul, magarul si vulpea • Stuful si maslinul Partea a VI-a     • Pisica si berbecul • Iepurele • Iepurele si broasca testoasa • Prepelita si puii ei • Paunul • Ursul si albinele • Albinele si trantorii • Paunul si cocorul • Pitpalacul si vanatorul • Vrabia • Eretele si porumbeii • Stapanul si lucratorul • Ulciorul si ceaunul • Liliacul • Zgarcitul • Taranul si cainele • Cainele cu jujeu • Ciobanul • Cainele pe fan • Lupul si osul • Cainele si hotul  • Lupul si iapa • Vulpea si lupul • Cerbul si calul • Doua broaste • Lupoaica si porcul • Taurul si broasca • Broastele care voiau un imparat • Negustorul si hotii • Soarele si vantul

RON 6.00
1

Ion

Dictionar roman-italian, italian-roman

Dictionar roman-italian, italian-roman

Dictionar complet, roman-italian, italian- roman. La traducerea cuvintelor cu mai multe intelesuri a fost pus primul sensul de baza, iar celelalte sensuri au fost traduse in ordinea importantei lor. Prima prescurtare de dupa fiecare cuvant se refera la forma gramaticala a acestuia. In cazul in care cuvantul are mai multe forme gramaticale fara a-si schimba forma, acestea au fost specificate prin prescurtarile lor si despartite prin virgula ( ex: latino1. sm., adj. latin). Alfabetul italian cuprinde 26 de litere, dintre care consoanele j, k, w, x, y au fost imprumutate din alte limbi. Nu exista o regula stricta pentru pronuntarea vocalelor, si de aceea sunt folosite semne grafice care indica vocala pe care cade accentul. Consoana h nu se pronunta. Cand apare in urmatoarele grupuri de litere: chi, che, ghi, ghe, indica faptul ca acestea se vor pronunta gutural. Consoana z se pronunta sonor doar atunci cand se la inceputul unui cuvant; cand o gasim intercalata se va pronunta aproximativ ca ț din limba romana. Cand consoana s este urmata de ce sau ci, ea se va pronunta ca ș din limba romana. Consoana q este urmata intotdeauna de cel putin doua vocale dintre care prima este u, si se pronunta gutural. Specific limbii italiene sunt grupurile de consoane duble care apar foarte frecvent in ortografie si indica faptul ca consoana respectiva se va pronunta foarte apasat. Cand dupa un cuvant care se termina cu o vocala urmeaza un cuvant care incepe tot cu o vocala, vocala finala dispare si se inlocuieste cu un apostrof (ex: l'uomo). Aceasta vocala dispare si in cazurile cand este precedata de l, m, n, r, indiferent de litera cu care incepe cuvantul urmator. in .In acest caz nu este inlocuita cu nici un semn grafic.

RON 12.00
1

Doctor Ox. Printre gheturile eterne

Doctor Ox. Printre gheturile eterne

 Cartea cuprinde doua povestiri fantastice scrise de Jules Verne in tinerete.   In "Doctor Ox" actiunea se petrece intr-un orasel linistit din Flandra, unde doctorul Ox construieste o uzina menita sa realizeze iluminatul public intr-un mod neconventional. Dar inventia sa are efecte negative asupra mediului: cresterea plantelor este accelerata, iar oamenii si animalele devin extrem de agresivi.   In " Printre gheturile eterne" o expeditie de salvare porneste spre nord pentru a-l gasi pe Louis Cornbutte, disparut pe mare in circumstante eroice. Echipate cu haine de blana si avand cu ei caini special dresati, personajele ajung sa petreaca iarna printre ghetari.   Editie ilustrata (ilustratii alb-negru) Fragment:"  Dupa cum va puteti inchipui, artistii straini trebuiau sa se conformeze acestei mode - dar cum erau bine platiti - nu se plangeau si ascultau de bagheta sefului orchestrei, care la allegro nu batea niciodata mai mult de opt masuri pe minut.   Dar si ce aplauze culegeau acesti artisti care ii incantau fara sa-i oboseasca vreodata pe spectatorii din Quinquendone! Toate mainile se izbeau una de alta la intervale destul de indepartate, ceea ce in darile de seama ale ziarelor, era trecut ca aplauze frenetice. Si daca intr-un rand sau chiar in doua randuri nu s-a prabusit sala de „bravo" asta se datoreaza numai faptului ca in secolul doisprezece nu se facea economie nici la ciment, nici la piatra.   De altfel, ca sa nu se oboseasca prea mult firile acelea impresionabile, de flamanzi, reprezentatiile nu aveau loc decat o data pe saptamana, ceea ce facea ca actorii sa-si invete rolurile mai bine, iar spectatorii sa digere mai multa vreme frumusetile capodoperelor artei dramatice.   Si de multa vreme mergeau lucrurile asa; artistii straini se deprinsesera sa faca contract cu directorul din Quinquendonne, cand voia sa se odihneasca dupa osteneala de pe alte scene. Nu era nici un semn ca se vor schimba obiceiurile astea invechite, cand la vreo cincisprezece zile dupa incidentul Schult-Custos, o intamplare neasteptata tulbura din nou populatia.   Era intr-o sambata, zi de opera. Nici vorba nu era dupa cum va puteti inchipui, de inaugurareanoului iluminat. Nu! tevile se vedeau in sala, e drept, dar din cauzele aratate mai sus, becurile nu fusesera inca puse si lumanarile din candelabru imprastiau, ca si mai inainte, lumina lor dulce asupra numerosilor spectatori ce umplusera sala. Se deschisera usile pentru public la ora unu dupa-amiaza si, la orele trei, sala era pe jumatate plina.

RON 4.90
1